decembrie 22, 2010

Carticica fosnitoare


Am primit de la nasica mea atunci cand m-am nascut o carticica.
Dar abia de curand am descoperit-o, adica am putut sa ma joc cu ea.
Si de atunci nici o jucarie nu imi place asa de mult cum imi place carticica mea care fosneste. Cand mi-o da mami sa ma joc cu ea, nu mai are treaba cu mine. Poate sa faca si treaba, ca eu nu ma supar si nu plang.
Imi place sa o bag in gurita cel mai mult. Are o textura aparte :), altfel decat iepurasul Tzup sau magarusul Marco, ei sunt moi si pufosi, dar carticica mea este aspra putin la atingere si scoate tot felul de zgomote, asta ma nedumereste...De multe ori mami ma ia in brate si ne uitam impreuna pe carticica: am invatat cateva animalute care sunt in ea: broasca testoasa Oachi, omiduta Zuzu, pestisorul Mimi, ratusca Machi si mami imi canta multe cantecele frumoase cu animalute, pe care le-a invatat din Cutiuta muzicala.
Carticica mea are si sclipici pe coperta si mai uit la nesfarsit cum se misca sclipiciul intr-un lichid. Daca pun mana si apas sclipiciul de muta...uaaaauu ce magie....
Intr-o parte carticica mai are niste jucarioare pe care pot sa le bag in gurita si ce credeti ca nu le bag?
Carticica mea este unica. Si este preferata mea.
Mami spune ca spera sa-mi placa si cand o sa cresc cartea asa cum imi place acum. Si de ce nu mi-ar placea? Daca toate sunt asa de sclipicioase...

Un comentariu: