Prima masa a printesei

Dupa ce am nascut, m-au dus inapoi in salon si a trebuit sa-mi masez uterul. Mi-au dat o sticla de plastic plina cu apa congelata si trebuia sa ma frec cu ea pe burtica. Mi s-a parut foarte greu si dureros. Dar ce mai conta, dupa durerile nasterii, care oricum nu au fost asa de mari cum ma asteptam...
Si cum ma masam eu, a venit puiul meu sa ma vada. Mai exact sa pape prima ei masa. Moasa mi-a pus-o la san si ea imediat a inceput sa pape cu pofta de parca facea asta de cand lumea. Ce foame ii era, mititica. Ei, dar dupa cateva gurite de lapte i s-a facut si un somnic... Moasa mi-a aratat cum s-o trezesc, ba o mangaiam, ba o atingeam pe nasuc.
Ce minune, imi tineam pentru prima data printesa in brate. Trecuse cam o ora de la nastere. Era atat de frumoasa. Chiar daca era plina de cojite pe cap si mica, s-a nascut la 2,500 kg. Ce manute mici, ce unghiute, ce nasuc, ce urechiuse...totul mi se parea asa de mic si frumos.
Pana la urma a mancat cam 20 de minute, cu intreruperi bineinteles, cand a atipit.
Mai avea mami sa manance, ca-i era o foame si ii era frica sa nu manance puiul, de scump ce era.
Tati a trimis printr-o asistenta o fripturica cu piure si niste mini-amandine, yammy...
Apoi ne-am mutat impreuna intr-un alt salon, unde am stat pana la externare, dupa 2 zile. Mami a invatat sa ma schimbe, sa ma alapteze, sa ma mute dintr-un loc in altul, ne-am imprietenit repede.
Ce frumos este sa fii mamica de printesa...:)

Primele poze ale printesei

Vai ce amarat era puiul nostru!
Asa m-a vazut tati prima data, ce-o fi zis el in sinea lui? Pun pariu ca a zis ca sunt cea mai frumoasa printesa, printesa lui. Ce daca altii or fi zis ca arat cam amarata, cu pielea creata, plina de cojici si mica, mica.
Pentru mami si tati sunt cea mai iubita, cea mai scumpa, cea mai frumoasa, cea mai cuminte printesica din parcare si parcarea e plina :))
De-abia ma nascuse mami, trecuse cam 1 sfert de ora si m-au si prezentat la tati. Eu nici nu inteleg ce se intampla si plang suparata. Pe coridorul ala era si cam racorica, de ce m-au scos din cameruta mea?
Dar sunt fericita totusi in sinea mea ca am iesit la lumina din burtica unde am stat cam 8 luni jumate. Ajunge. Era deja plictisitor acolo, desi mami si tati vorbeau tot timpul cu mine, imi cantau si dansam toti trei. Vroiam sa-i cunosc si la 36 de saptamani si 4 zile, la ora 17:06 am iesit sa cunosc lumea.
Bine ai sosit printesa noastra!
Sa fii sanatoasa si sa ai parte numai de bucurii si dragoste!

Am nascut...o printesa

Am nascut repede. Natural. Fara epidurala!!!!? Nici acum nu-mi vine sa cred... Doctorii de la Municipal nu au vrut sa-mi mai faca. De fapt cand am ajuns la spital aveam deja dilatatie 4-5. Doctorul de garda mi-a zis: Ce sa-ti mai fac epidurala ca mai ai putin si gata. Cred ca am ramas cu gura cascata, daca ma vedeam...Am scos un cap din cabinet si i-am zis sotului meu: Nasc, m-am dat naibii! Pana atunci, am crezut ca ma interneaza, mai urmez un tratament si ma trimit acasa. Aveam 36 de saptamani si 4 zile. Cam putin. Doctorita mea, Luiza Dincaref, imi spusese sa mai tragem de timp macar pana la 38 de saptamani. Dar asta e, eu nu am fost cuminte, ca de obicei.
In dimineata aceea m-am trezit cu contractii, dar aveam de cateva saptamani contractii, asa incat nu era nimic nou. Dar de fapt era, ca erau mai dese. Mi-am facut un dus, m-am pregatit si apoi s-a trezit sotul meu. M-a intrebat daca vreau sa mergem la spital. Si eu viteaza, nuuu... ca vreau sa le cronometrez....Si el a plecat la birou. Si eu m-am pus pe filme. Ca tocmai incepusem sezonul 4 din Dr. House si era interesant. Si i-am dat cu cirese, cu visine...Pe la 12 o sun pe doctorita mea. Doamna dr, asa si pe dincolo...am niste contractii, sunt si mai dese, apoi se opresc. Si imi zice ce mai caut acasa, fuga la spital. A venit si sotul meu si m-a dus. Era ora 13:30 cand asteptam sa ma interneze.
Ma interneaza si ma trimit intr-un salon. In salon toate paturile erau ocupate. Haha...ce dragut. Ma asez pe un fotoliu, ma mir ca era un fotoliu in salon :)). Ma rog, ma cheama la monitorizare fetala, apoi imi face un control. Aveam deja dilatatie 6-7. O sun pe doctorita. Trebuia sa vina de la Medlife. Ma mai cearta putin si zice ca vine repede. Toti ma intreaba daca sunt in travaliu si eu le zic ca da. Si se holbeaza la mine, eu nu tip,  nu ma plang. De fapt nu ma doare nimic, doar simt contractiile. Dar respir frumos: numar pana la 3 cand inspir si pana la 4 cand expir.
Apoi imi spune ca pot sa ies putin sa vorbesc cu sotul meu. Stau 15 minute, el saracul era fleasca. Am inteles ca si parintii mei erau pe drum din provincie.
A venit doctorita mea pe la 2 si ceva. Si imi face si ea un control, aveam dilatatie 8. Contractii un pic mai puternice, dar le trec cu brio. Imi arata cum trebuie sa imping. Mi-e o frica...nu prea imi ies. Apoi ma urc pe masa de nastere. Totul s-a terminat destul de repede. Si am nascut...am simtit o usurare si o bucurie imensa...cand a inceput bebelusa sa planga. Nu am vazut-o prea bine, au luat-o. Era ora 17:06
Mi-au spus ca am fost foarte curajoasa, dar toate mamicile care nasc natural sunt curajoase.
Am scapat, am livrat cum rade sotul meu de mine.
Astept sa mi-o aduca, vom sta impreuna in salon...